See, how life sucks,cineva iti pretinde sa o suni non stop, ca un catelus fidel, iar altcineva te suna zadarnic si nu reuseste nici macar sa-si recupereze niste carti, niste cd-uri pt ca domnia-ta nu ai chef sa raspunzi... Stii ce e foarte greu de inteles, chiar si de la un maniaco-depresiv cu remarc ca stii ca esti, cum pizda ma-sii poate cineva sa scuipe pe un om care i-a fost alaturi la nevoie, care l-a sprijinit dezinteresat, care l-a iubit sub o forma sau alta foarte multi ani... Cum poate cineva sa dispretuiasca total suferinta si nedumeririle si problemele pe care i le-a creat cuiva de care se stie iubit. Chiar daca i se rupe de el. Daca te iubesc? Daca te urasc? Ma tem ca am trecut, in realitate, dincolo de iubire, dincolo de ura. Ma tem ca randurile astea le scriu pentru mine, nu pentru tine. Ma tem ca nu mai vreau decat sa ne „reglam conturile”, si la propriu, si la figurat, ca si aici avem probleme, si... gata... Dont worry, cand te sun, o fac pentru chestii tehnice, de genul business sau lucrurile de recuperat... There's nothing left. Poti sa raspunzi. Nu mai vreau nimic de la tine.
Comentariu 2 si gata: Tu esti sigur ca stii ce inseamna iubirea? A fost nedumerirea mea cea mai mare in ultimele 2-3 saptamani. Intrebarea a aparut cand am vazut ca nu reuseai sa pricepi relatia mea cu Alexandru. De ce? De ce? Tot intrebai tu. Pentru ca-l iubeam, ziceam eu. Apoi, „reprosul” sa eu iubesc „prea” total, ca nu pun conditii, ca nu fac fitze, ca nu dau suturi (ca nu sunt Alexandra, adica...)... You know, dear, iubirea nu e, asa cum crezi tu, un reflex conditionat: ii arati omului gagica si dupa aia o iei inapoi si ala incepe sa saliveze de fiecare data cand o vede si dupa aia ea dispare și iar apare. Iubirea este cand cade cerul pe tine si nu mai poti respira fara omul ala de care te-ai indragostit, asa cum io, pe la inceputul lui aprilie, dupa ce stateam ore in sir cu tine, plecam, ajungeam acasa si in doua ore nu mai puteam sa respir de dorul tau si te sunam doar ca sa-ti aud vocea si de cele mai multe ori tu nu raspundeai... Iubirea e daca, chiar si atunci cand totul se prabuseste in jurul tau, ramai in picioare pentru ca stii ca exista el sau ea, cel pe care-l iubesti. Iubirea e cand iti dai seama ca e ceva grav in neregula cu omul pe care-l iubesti (ca e bipolar, de exemplu) si iti spui, nebuneste: vom trece peste toate, nu conteaza, totul e sa fim impreuna... Daca suntem impreuna, totul va fi bine... Iubirea e cand ti-ai baga piciorul in toata viata ta de pana atunci si te-ai duce cu el in Papua-Noua Guinee, Tara de Foc, Antarctica sau Groenlanda, doar pentru ca el ti-ar cere-o. Iubirea e cand ti-ai risca serviciul, libertatea sau poate chiar viata de dragul cuiva (asa cum a facut-o, candva, cineva pentru mine, eu nu ma pot lauda ca am facut asta...) Iubirea, my dear, e lucru mare, cum zice vorba din popor... Tot ce pot sa-ti spun e ca o iubire care nu e totul, nu e nimic. Si ca n-ar fi contat ca n-a fost nimic, daca as fi vazut ca macar prietenia, pe care as fi pariat cu viata mea, exista... Dar nimic... Dincolo de ochii tai era neantul. Asa ca neant sa fie.
See, how life sucks,cineva iti pretinde sa o suni non stop, ca un catelus fidel, iar altcineva te suna zadarnic si nu reuseste nici macar sa-si recupereze niste carti, niste cd-uri pt ca domnia-ta nu ai chef sa raspunzi...
RăspundețiȘtergereStii ce e foarte greu de inteles, chiar si de la un maniaco-depresiv cu remarc ca stii ca esti, cum pizda ma-sii poate cineva sa scuipe pe un om care i-a fost alaturi la nevoie, care l-a sprijinit dezinteresat, care l-a iubit sub o forma sau alta foarte multi ani...
Cum poate cineva sa dispretuiasca total suferinta si nedumeririle si problemele pe care i le-a creat cuiva de care se stie iubit. Chiar daca i se rupe de el.
Daca te iubesc? Daca te urasc? Ma tem ca am trecut, in realitate, dincolo de iubire, dincolo de ura.
Ma tem ca randurile astea le scriu pentru mine, nu pentru tine.
Ma tem ca nu mai vreau decat sa ne „reglam conturile”, si la propriu, si la figurat, ca si aici avem probleme, si... gata...
Dont worry, cand te sun, o fac pentru chestii tehnice, de genul business sau lucrurile de recuperat... There's nothing left. Poti sa raspunzi.
Nu mai vreau nimic de la tine.
Comentariu 2 si gata:
RăspundețiȘtergereTu esti sigur ca stii ce inseamna iubirea?
A fost nedumerirea mea cea mai mare in ultimele 2-3 saptamani.
Intrebarea a aparut cand am vazut ca nu reuseai sa pricepi relatia mea cu Alexandru. De ce? De ce? Tot intrebai tu. Pentru ca-l iubeam, ziceam eu.
Apoi, „reprosul” sa eu iubesc „prea” total, ca nu pun conditii, ca nu fac fitze, ca nu dau suturi (ca nu sunt Alexandra, adica...)...
You know, dear, iubirea nu e, asa cum crezi tu, un reflex conditionat: ii arati omului gagica si dupa aia o iei inapoi si ala incepe sa saliveze de fiecare data cand o vede si dupa aia ea dispare și iar apare.
Iubirea este cand cade cerul pe tine si nu mai poti respira fara omul ala de care te-ai indragostit, asa cum io, pe la inceputul lui aprilie, dupa ce stateam ore in sir cu tine, plecam, ajungeam acasa si in doua ore nu mai puteam sa respir de dorul tau si te sunam doar ca sa-ti aud vocea si de cele mai multe ori tu nu raspundeai...
Iubirea e daca, chiar si atunci cand totul se prabuseste in jurul tau, ramai in picioare pentru ca stii ca exista el sau ea, cel pe care-l iubesti.
Iubirea e cand iti dai seama ca e ceva grav in neregula cu omul pe care-l iubesti (ca e bipolar, de exemplu) si iti spui, nebuneste: vom trece peste toate, nu conteaza, totul e sa fim impreuna... Daca suntem impreuna, totul va fi bine...
Iubirea e cand ti-ai baga piciorul in toata viata ta de pana atunci si te-ai duce cu el in Papua-Noua Guinee, Tara de Foc, Antarctica sau Groenlanda, doar pentru ca el ti-ar cere-o.
Iubirea e cand ti-ai risca serviciul, libertatea sau poate chiar viata de dragul cuiva (asa cum a facut-o, candva, cineva pentru mine, eu nu ma pot lauda ca am facut asta...)
Iubirea, my dear, e lucru mare, cum zice vorba din popor...
Tot ce pot sa-ti spun e ca o iubire care nu e totul, nu e nimic.
Si ca n-ar fi contat ca n-a fost nimic, daca as fi vazut ca macar prietenia, pe care as fi pariat cu viata mea, exista...
Dar nimic...
Dincolo de ochii tai era neantul.
Asa ca neant sa fie.